Am doar 18 ani...si un blog nou!

De ieri sunt legala :). Si cum 18 ani ar trebui sa insemne maturizarea si responsabilizarea mea (pe langa eliberare si toate cele), mi-am permis aroganta de a-mi face singura un cadou: un nou blog!

http://irinailiescu.wordpress.com

De acum inainte acela va fi blogul oficial, iar Blog of Joy si Desiree se inchid. Va multumesc ca ati rupt cateva minute din viata voastra pentru a-mi citi randurile, si sper ca veti face la fel si de-acum inainte!

Si nu uitati sa fiti fericiti!

:)

La multe nume! (2)

Pe acelasi sistem ca si postul anterior, pentru toate Anele, Ancele, si derivatele din Ana.

La multe nume!

:)

La multe nume!

Tot timpul m-am intrebat: daca la ziua de nastere, urarea traditionala este "La multi ani!", care e urarea la onomastica? Logic, ar fi "La multe nume!", nu? Zic si eu...

Trecand peste micul moment filosofic (sau filozofic, se accepta ambele variante, sa stiti!), as vrea sa urez toate cele bune Mariilor, Marianilor, Marioarelor, Marinilor, si tuturor derivatilor din Maria! Sa aveti o zi mult mai frumoasa decat cerul de afara, iar inima voastra sa nu fie la fel de rece ca aerul Bucurestiului la ora asta.

Deci, "La multe nume!"

:)

M-am facut verde

Stiu ca n-am mai scris de mult, si sper ca n-ati crezut ca v-am abandonat. N-as face asa ceva. Numai ca am fost foarte ocupata. Printre teme la mate (ahem ahem ;;) ), program intens de urmarit HOUSE MD si devirusat calculator, m-am inrolat ca voluntar la Recolamp .

Recolamp este, citez de pe site, singura organizatie autorizata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile sa gestioneze deseurile de surse de iluminat si sa asigure reciclarea lor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei. Lasand detaliile tehnice la o parte, de luni stau pe terasa Motoare si impart pliante cu Stef/Bree alaturi de Omuletii Verzi , niste creaturi simpatice pe care le-ati mai vazut si la BestFest, si in videoclipul celor de la Sistem.

Astazi iau o pauza de la voluntariat, locul mi-l va lua Hrant, insa de maine si pana sambata inclusiv ma puteti gasi de la 5 incolo colindand Motoarele ca un spiridush. Si Nu uitati sa reciclati - deseuri electrice, electrocasnice si surse de iluminat! De asemenea, sambata va avea loc un concert exceptional sustinut de trupele Sistem si DJ Vasile, totul pentru RECICLARE!

Deci, nu ezitati sa veniti. Si daca tot veniti, aduceti si becuri/neoane arse, telefoane pe care nu le mai folositi si orice obiect electrocasnic pe care puteti sa-l carati.

Daca s-a ars, recicleaza-l!

:)

Lectii de viata 5

Cand lasi o papadie pe camp, asteapta-te sa ti-o sufle altul.

Asta e lectia pe ziua de azi. Lasati-o sa va patrunda, si in final intelegeti-o. Daca aveti nevoie de explicatii, mai ganditi-va o data. Daca inca aveti nevoie de explicatii, o sa va dau mura-n gura. Dar inca mai sper ca mai aveti materie cenusie in actiune.

:)

Comeback

Buna seara si bine va gasesc! Stiu ca n-am mai scris de multa vreme, si probabil va intrebati de ce. Raspunsul evident ar fi ca n-am avut timp. Raspunsul adevarat e ca n-am avut despre ce.

Chiar vroiati sa va ocup si eu timpul cu Ridzi si Placinta? Cu deontologi care-si fac meseriile de ras? Cu demnitari fara demnitate? Cu porcarii poluante?

Nu vroiati, va zic eu. Asa ca in schimb va spun ca aceasta este cea mai calduroasa si frumoasa vara pe care am avut-o pana acum. Asta chiar daca n-am fost nicaieri in afara Bucurestiului. Asta pentru ca fericirea e de cele mai multe ori mai aproape de tine decat ai fi sperat.

S-ar putea totusi sa fac o excursie prin Pitesti ;). Asa ca sa-mi intregesc fericirea.

:)

Lectii de viata 4

Cand totul merge prost, lumea spune ca viata e un cacat. Pardon. Pentru cititorii mai pudici, fecale. Toti gasesc varietati de fecale (cu motz, cu funditza, mare, mic, mediu, cu urina, etc) cu care sa asemene viata pe care o traiesc. Nu zic ca nu e ok, e chiar foarte ok. Fiecare simte la un momentdat ca nu mai poate. Dar solutia? Nu se stie...

Dupa indelungate sesiuni de meditatie am inteles smecheria. Totul este sa stii din ce perspectiva sa privesti lucrurile. Trebuie sa incerci sa fii musca. Trebuie sa inveti sa fii musca. Trebuie in final sa devii musca. Si atunci vei fi fericit.

Meditati si voi la asta, ca nu va mai dau totul mura-n gura.

:)

Surprize, surprize

Astazi s-a intamplat un lucru extraordinar. Ceea ce nu e atat de iesit din comun pentru ca orice lucru extraordinar se intampla intr-o astazi.

Vorbind pe mess cu muza-mea (Stef/Bree), cea care de curand s-a regasit, am avut si eu un mic moment de insufletire. Stef e mare fan Marilyn Manson, insa pe mine acest individ m-a lasat destul de rece. Nu i-am agreat muzica. Pare-se insa ca intre timp a mai scos un album, in luna mai a anului acesta. Stef cea regasita si entuziasmata evident ca a inceput sa caute pe youtube melodiile cele noi, si probabil fara prea mare speranta mi-a trimis si mie un link cu o piesa noua.

Reticenta, am apasat pe link. Atunci s-a produs minunea.

If you want to hit bottom
Don't bother to try taking me with you
I won't answer if you call
Two heartbeats ended in hell
Trying to break your fall

Prin boxele mele antice si de demult, am asistat la schimbarea la sunet a lui Marilyn Manson. Mai mult cantat, mai putin urlat. Niste versuri in care chiar m-am regasit. M-a izbit adevarul: IMI PLACE MARILYN MANSON!!!

Evident, pentru Stef a fost shock total. A spus, citez, "2 scroate (11.07.2009 16:21:57): holy shit.
2 scroate (11.07.2009 16:22:04): never thought i'd see this day"

Ca sa nu mai zic ca mi-am downloadat tot albumul nou, The High End of Low, care e GENIAL. Am intrat in contact cu un M.M. sensibil, uman. Si, pentru prima oara, Stef a downloadat albumul lui Manson DE LA MINE. Citez: "2 scroate (11.07.2009 16:56:25): stef ia manson. de la irina. i can't get over it "

Pe scurt, Irina e pe drumul catre regasire, iar ultimul album al lui Manson e un MUST-HAVE! Va las, in continuare, cu o melodie care e printre my fav.

:)

http://www.youtube.com/watch?v=mIuVzBqZGeE&feature=PlayList&p=DCBE24B6E012226B&index=9

"Anyone with half a soul will hear this and will never leave me..." <M.Manson, 15>

Lectii de viata 3

Atunci cand te astepti mai putin, viata iti arata ce trebuia sa intelegi mai demult, prin moduri foarte inedite. Si inveti vreodata? Nuuuuu...

Astazi eram in celebrul (sau nestiutul) bar Cinnamon, oaza de inspiratie pentru oameni deznadajduiti, impreuna cu Stef (a.k.a Bree) si beam un Pepsi (fiecare), cu paiul. Eu, in lipsa intensa de activitate, am inceput sa molfai si sa rontzai paiul pana cand arata destul de chircit. Apoi am utilizat flacara de la bricheta lu Stef pentru a deforma paiul.

Paiul, la inceput, s-a ridicat, s-a 'dechircit', insa apoi s-a pleoshtit la loc. Am incercat sa incalzesc cu flacara o alta parte din el, insa a avut aceeasi soarta. In final, paiul a ramas contorsionat, umilit, distrus. Si atunci s-a intamplat minunea.

Stef a zis: "Asa e si cu dragostea."

Si are dreptate. O pasiune prea inflacarata omoara relatia, iar incercarea de a 'reaprinde flacara' are aceiasi sorti. Morala? Nu e buna flacara. Sau nu e bine s-o arati. Mai bine lasi paiul molfait si-atat.

Las-o baaaa ca merge-asa. Nu la nesfarsit, dar oricum mai mult.

:)

Bucuresti cu iz de Londra

In ultimele saptamani am luat parte la un eveniment relativ UNIC in istoria Bucurestiului. Ploile de fiecare zi mi-au amintit un pic de Londra pe care nu am vizitat-o niciodata. Dar am auzit ca e ploioasa. Probabil ca este singura asemanare pe care cineva ar indrazni sa o faca, si am facut-o eu.

Cu alte cuvinte, in ultima vreme efectul de sera s-a facut simtit din plin in Bucurestiul nostru cel mult iubit. Capitala a fost o sera, iar gradinarul a setat in fiecare zi stropitorile sa picure din plin peste pamantul arid si uscat de caldura excesiva a zilei. O imagine ciudata, pentru aceasta parte a planetei, insa ce nu e ciudat acum?

Lumea se apropie de sfarsit, va zic eu. Cand clima nu mai este ceea ce a fost si oamenii o iau razna, trebuie sa te gandesti ca apocalipsa prognozata pentru 2012 nu este chiar o asa de mare prostie. Eu zic ca o sa vina chiar mai devreme, dar ce sunt eu? Doar o bloggeritza mai nou bulversata de fenomenele meteo.

Orice-ar fi, tineti minte: daca o luati la picior prin Bucuresti, nu uitati de umbrela si cizme!

:)

(IN)cultura Romanilor

Cultura romanilor se duce pe apa sambetei. Nu am crezut niciodata ca este posibil ca un tabloid sa fie cel mai citit ziar din Romania. Nici ca o figura proeminenta a culturii din Romania sa promoveze aceasta mizerie cu zambetu-i caracteristic pe buze.

Probabil v-ati dat seama despre ce vorbesc. Daca nu, inseamna ca nu calatoriti prea des cu transportul in comun dimineata. E vorba de ziarul Click, care e in mainile fiecarui roman care se indreapta spre al sau seviciu. E vorba de reclama ziarului, unde o voce agresiva anunta triumfatoare ca ziarul Click a devenit cel mai citit ziar din romania, cu un tiraj de 127 000 exemplare, iar apoi Florin Piersic conclude ca 'E minunat dragilor!', sau ceva asemanator.

Tabloidele Click, Cancan, Libertatea sunt niste mizerii care perpetueaza barfa inutila si incultura. Deja suntem un popor care e mai preocupat de ograda Columbencei decat de a sa proprie, iar asta pare-se ca nu intriga pe nimeni. Par prea categorica? Pai asa si sunt.

Eu sper ca subiectele inteligente de discutie intre romani nu s-au epuizat, pentru ca ar fi trist sa ajungem niste handicapati verbal, cu un vocabular mai restrans decat al unui imigrant. Totusi, asta va paste, dragi Romani, daca veti continua sa cititi in fiecare dimineata despre ultima aventura a Mihaelei Radulescu (fictiva, de altfel). Defapt, asta au ajuns tabloidele din Romania: science-fiction cu personaje reale, la mai putin de un leu bucata.

Normal ca economia se duce de rapa daca romanii trebuie sa faca imprumut la banca sa-si ia masina si haine cum are cutaritza din Cancan, ca doar nu e ea mai prejos decat omul de rand, nu?

Treziti-va, oameni buni, va rog eu! Mai cititi si voi un Jurnalul National, un Catavencu; sau chiar si o carte face bine in drum spre sau de la serviciu. Eu inca mai nadajduiesc ca Romanii nu se vor abandona unui drum pavat cu superficialitate, pitzipongeala, parveneala si 300 de cuvinte in vocabular.

Dragi Romani, fiti destepti. Sunteti ceea ce cititi.

:)

Lansare!

Dragi cititori,

Tin sa va anunt ca ieri (21 iunie 2009) mi-am inaugurat cel de-al doilea blog, http://writetolove.wordpress.com . Veti gasi poezie si proza, in engleza si romana, creatii proprii.

Va astept cu drag!

:)

Targ de carte

Ieri si azi am fost la ROMEXPO, ca tot omu' literat cand aude ca e targ de carte. Ohooo si ce targ!

Anul trecut am fost profund dezamagita, insa targul de anul acesta s-a rascumparat. Chiar si pe timp de criza, cand nu stii daca totul ar trebui sa fie scump sau ieftin, la targ au fost preturi pentru tot buzunarul, dar in special pentru cel subtire. Cartile au fost la preturi mai mult decat rezonabile, carti care anul trecut sareau de 60 de lei, acum aratau un modest 23 lei pe abtibildul alb de pe spate.

Preturile vedeta ale acestui targ: 5 lei si 10 lei (sau 9.90)! Ce m-a impresionat si m-a bucurat a fost pretul de 9.9 lei al cartilor de la Penguin Classics. Pe scurt, a fost o lafaiala (in sensul bun) :X. Asta ca sa nu mai vorbesc de cartile de la colectia JURNALUL NATIONAL (8 lei) si ADEVARUL (11 lei).

Un lucru important: NU SE PLATESTE INTRARE! Ceea ce face targul de anul acesta o dulceata. Mai mare dragul sa-ti petreci toata ziua printre carti.

Pentru cei care gasesc placere in citit si care vor sa-si largeasca biblioteca, dar si pentru iubitorii boemi de lectura, si pentru fanaticii literari, targul este deschis pana pe 21 iunie, iar de maine (19 iunie) este deschis pana la 10 seara!

Deci, va recomand cu caldura o excursie in lectura.

:)

Lectii de viata 2

La cererea expresa a publicului (mai exact a unei singure persoane, anonime), m-am decis sa "dau" a doua lectie de viata.

Lectia "Cum spui tu"

Doua persoane au o altercatie. La un momentdat, una dintre ele aparent "cedeaza", folosind o expresie "ca din pom": Da, e cum spui tu, asa e...

Ce vrea aceasta replica sa exprime? Va spun eu. Nu, nu e cum spui tu, normal, dar ma exasperezi la culme si vreau sa scap de tine mai repede sau Fir'ar...ai dreptate...dar daca spun "cum spui tu" o sa iti dea impresia ca nu ai dreptate, dar o spun doar ca sa scap de tine.

Ca sa sintetizez, expresia de fata e fie o prescurtare de la "nu e cum spui tu", fie un scut pentru adevarul intuit, stiut, mirosit etc. Rostul acestei vorbe? In definitiv, niciunul. Pentru ca, dupa aparitia unui "cum spui tu" intr-o divergenta, fie aceasta devine si mai aprinsa, fie cel acuzat de "a avea dreptate" isi construieste un demon al urii si al dezgustului si in special al detestarii in interiorul sau, pe care il va descatusa cand acuzatorul se asteapta mai putin.

O vorba aparent impaciuitoare, aceasta totdeauna sporeste irascibilitatea partenerilor de discutie si niciodata nu conduce la liniste interioara. Este doar un mod de a prelungi si adanci o cearta care s-ar putea termina dupa 5 minute, nu dupa 5 ore (zile, luni, ani, secole) in care partenerii isi raspund numai "cum spui tu", "asa e", "da, da, ai dreptate", etc.

Deci, asadar, prin urmare si in concluzie, este inutila folosirea unei expresii ca si "cum spui tu" deoarece nu conduce la nimic concret, si, pe deasupra, e si cliseica. In alte cuvinte, nu dati dovada de cultura si inteligenta prin folosirea ei.

Atat pentru lectia de azi. Va mai astept si data viitoare.

:)

Spectacol!!

Maine este o zi din cale-afara de frumoasa. De ce? Pentru ca maine este spectacol de teatru. Si nu e orice spectacol de teatru, ci este a doua zi a FESTIVALULUI DE TEATRU MARK TWAIN!!!

Vor urca pe scena trupe de teatru de la diferite licee, in frunte cu noi, Mark Twain-istii, care vom intra primii. Promitem un spectacol pe cinste, pe care merita sa-l vizionati.

Vreti sa stiti cand si unde? Pai stati sa va zic. Maine, adica vineri, 5 iunie 2009, ora 13:00 sau 1 dupa-masa, la Teatrul Ion Creanga (Piata Amzei, Romana). Veniti inarmati cu bun-simt (fara acte de huliganism in sala, va rugam) si rezerve sanatoase de ras pentru toata ziua!

Va astept cu draga inima!

:)

Lectii de viata 1

Lectia "Pur si simplu"

Nimic nu e pur si simplu. "Pur si simplu" nu exista. Totul e imbacsit si complicat.

Si stii de ce? Pentru ca nu e lumina. E intuneric ca dracu'. Nu degeaba se zice ca adevarul lumineaza calea. Dar ce te faci, ca fara adevar nu stii calea. Atunci pe ce pornesti? Pe drum de tara? Nu...ca si ala duce undeva.

Daca tot ce ar scoate oamenii pe gura ar fi "Pur si simplu", nu ne-am mai confrunta cu incalzirea globala. N-am mai avea nevoie de atata oxigen, pentru ca ne-am fi propriul oxigen. Te-as respira, daca n-ai fi asa imbacsit si complicat. Degeaba te minti, nu esti nici pur si nici simplu.

"Pur si simplu" e utopic. E perfectiunea dincolo de perfectiune. E ceea ce-si doreste orice tzaran de la femeia lui. Nepangarita si slabutza in gandire. Si s-a intamplat vreodata? Nu. Daca-i pura nu-i simpla, si daca-i simpla nu-i pura. Clar.

"Pur si simplu" pica in lumea noastra ca o balega frumos mirositoare. Balega e pura si simpla. Insa mirosul, mirosul frumos e complex. E complicat. Imbacsit, nu prea. Dar al naibii de complicat. Daca ar fi simplu probabil n-ar fi asa frumos.

Pe final de lectie, ma simt nevoita sa specific un fapt. "Pur si simplu" nu este raspunsul, ci este intrebarea. "Pur si simplu" e folosit pentru a acoperi ceva imbacsit si complicat. Insa "Pur si simplu" are panza subtire si translucida. Daca ma straduiesc putin, pot sa vad clar tot ce e sub "Pur si simplu". E al naibii de urat si scarbos. Potoleste-te.

Fiti pe faza, vor mai veni lectii de viata.

:)

Omu' cat traieste-nvata

Astazi, 2 iunie 2009, ora 11:45-12:05. Cablu UTP luuung si gri. Chestii colorate inauntru. Verde, albastru, maro, portocaliu si amestecatura de ele cu alb. Cleste de cablat (cleste de sertizare ii zicea parca :-/). Mufe. Iustin, profu de info.

In aceste circumstante, eu, Irina Iliescu, am invatat cum sa fac cablu cross-over si cross-connect. Sunt, intr-adevar, fericita. Voi probabil nu vedeti de ce, dar nu cred ca stiti cata placere iti ofera un lucru bine facut, care mai deunazi iti era necunoscut.

Maro, maro cu alb, verde, albastru cu alb, albastru, verde cu alb, portocaliu, portocaliu cu alb.
Na, vezi ca stiu? :D

Si poze. Ca sa sa stie.

:)

O ZBBarceala

Ieri am fost la ZBB, alias Ziua Bloggerilor Bucuresteni -impreuna cu Stef/Bree-. Ma asteptam la total altceva, evident. De la organizare pana la show-uri, de la icoanele care acopereau lista de bloguri participante pana la organizare, a cam fost un eveniment defectuos. Asta pot zice fara sa simt ca am nedreptatit cumva evenimentul.

Am asistat si la o prezentare de blogguri. Doar la una am putut, pentru ca evenimentul programat la 12:30 n-a avut loc (oare sa fie vina organizarii?!?) . Prezentarea, fara resentimente, a fost jalnica. Si mai jalnic a fost faptul ca a trebuit sa traiesc acel chin de doua ori. Hint hint: o prezentare in moviemaker nu o face sa fie excelenta, mirobolanta si superba. Inca un hint: detaliile tehnice sunt de obicei plictisitoare. Daca nu sunt infatisate intr-un mod interactiv, ci doar listate, sunt si mai plictisitoare.

Trecem peste prezentari si organizari, si ajungem la un blog care mi-a atras atentia. E un blog de caricaturi, www.smokingcoolcat.blogspot.com . Autorul ne-a surprins pe mine si pe Bree cand ne amuzam de post-urile sale lipite pe pereti, si ne-a inmanat niste fly-ere micutze cu adresa blogului (astfel ne-a scutit de cautat pixuri/foi si sprijinit pe pereti ca sa scriem). Pot sa spun ca asta a fost evenimentul cel mai spectaculos al intregii festivitati.

In rest chestiutze facute manual, o Preoteasa cu o fatza noua si bai renovate si un spectacol oferit de teatrul Masca (punere in scena a orasului Pompei, acoperit de cenusa vulcanului). -Un actor ne-a dezvaluit de ce era fatza sa alba (si nu de la tzigari) (cei de fatza stiu :)))-.

Mi-a placut si nu prea, acum tot ce sper e ca la anul sa fie mai bine organizat, iar eu sa am mai mult timp sa stau.

:)

Barbatii dureaza cat un parfum

Nu ca e ironic faptul ca ai fost tocmai ceea ce nu-ti placea? Un Givenchy Summer Cocktail...

Dar mie imi placea pentru ca era portocaliu si vesel. Si dulce.

Oare ce sa insemne asta? Nu stiu. Nici tu. Poate nu vom sti niciodata. Si e mai bine asa.

Post dedicat tie si mie si tuturor si nimanui.

(Un post prea scurt si neobisnuit, fata de ce scriu eu de obicei. Stati chill, voi continua in stilul meu consacrat. Asta e doar o chestie.)

:)

Mafia din tramvai

(postare care trebuia sa fie pusa marti, 12 mai, dar care din motive obiective nu a putut fi finalizata)

Buna ziua si bine v-am gasit. Astazi va voi vorbi despre o problema frecvent intalnita printre tinerii needucati, sau printre tinerii mult prea educati. De cate ori v-ati asezat cu nesimtire pe locurile care nu sunt rezervate batranilor, dar care se afla in apropiere, fara sa va ganditi ca ar trebui sa stati in picioare si sa va uitati la un scaun gol si sa asteptati pana la statia viitoare sau viviitoare cand s-ar putea sa urce o persoana in varsta? Eu, va spun sincer, ca in ignoranta mea nu m-am gandit niciodata la asa ceva, insa astazi "mi-au fost bagate mintile in cap".

De cate ori ati fost ridicati de pe scaun pentru a lasa o persoana mai in varsta sa stea jos? Dar de cate ori ati fost ridicat de pe scaun, cu trei scaune LIBERE in jurul vostru, pentru a lasa o preastimata doamna sa se aseze?

Astazi, intr-o prea torida zi de mai, cand termometrul stricat de la Moghiorosh arata 45 de grade, iar cel functional arata 30, calatoream cu celebrul "41", tramvaiul care circula din 3 in 3 minute si se strica din 15 in 15. Dupa ce am prins fatidicul ceas in care vestea stricarea tramvaiului, am fost nevoita sa merg prin caldura de la Crangasi pana la Lacul Morii, cu un ghizdan jumate cat mine in spate. Fericita ca au dat drumul la tramvaie, am reusit intr-un final sa ma sui intr-un tramvai.

Totul bine si frumos, la Plaza se mai goleste si apuc si eu sa ma asez pe un scaun dintre cele trei care se fatzaie ca naiba (NEREZERVATE celor in varsta), dar macar mai lasam si eu greutatea din spate. Stau linistita pe scaun pana la Moghioros, cand o babaciune pana in 60 de ani (nu doresc sa jignesc persoanele in varsta, insa la fel cum eu sunt "Irinoi" pt profa de mate cand gresesc, la fel sunt si femeile in varsta "babaciuni" cand profita de imprejurari ) ma ridica cu tupeu si insulte, de cand era inca in usa tramvaiului dand sa urce, asta cand mai erau doua scaune libere in jurul meu. Cuminte si cu bun simt, ma ridic si dau sa ma asez pe alt scaun, insa nu reusesc pentru ca o alta doamna in varsta da sa se aseze. Intr-un final ma asez pe locul de la soare, deja obosita si derutata.

Babaciunea se tot uita la mine pe furis, cu niste ochi nebuni. Eu ma prefaceam ca n-o observ. Mai intorceam capul spre ea, iar dansa brusc intorcea ostentativ capul in alta parte. Cei din tramvai deja incepusera sa rada. La un momentdat, datorita caldurii excesive, mi-am permis sa-mi fac vant cu mana scurt. Acesta a fost apogeul, pare-se. Varful paharului. Babaciunea n-a mai suportat atata indolenta din partea mea (desi care fu indolenta, nu stiu) si a izbucnit. Ca ce-i cu atata nesimtire domne. Eu sunt chiar idioata, sau nu intelege. Ca ce ma fandosesc atata, ca sunt o needucata, ca trebuia sa gaseasca scaunul ala liber, ce cautam eu pe el. Sunt o proasta, ce mai, si scoala aia de cacat la care sunt (si la care n-o sa ajunga neam de neamul ei, daca toti urmasii ei sunt atat de batuti in cap ) ma invata numai prostii.

Evident ca am raspuns, desi nu prea se cadea sa ma cobor atat, insa dupa o zi grea si greoaie, trebuia sa ciripesc ceva. Am trimis-o efectiv la spitalul 9, am intors tot tramvaiul impotriva ei, si am avut si eu satisfactia ca m-am luat in gura cu o babaciune labila mental.

Ei, ce ziceti? Credeti ca sunt singura? Sau mai sunt si alte "babaciuni" care profita de avantajele varstei pentru a-i hartui pe cei tineri si cuminti?

UPDATE: Astazi (ziua curenta) am fost iar ridicata de pe scaun (stateam in spate) de o batranica, desi erau tineri pe scaun in jurul meu. S-a oferit totusi sa-mi tina ghiozdanul pe scaun, care era incredibil de greu (ca de obicei). Si s-a simtit datoare sa imi arate adeverinte si radiografii, cum ca are probleme cu sciaticul, ficatul, rinichii si alte organe vitale. Avea si ea dreptatea ei... si aveam eu fatza de fata buna :D

PS: De fapta buna ce-am facut, m-a mai prins si controlul fara belet. M-a hartzuit juma' de ora. Dar am eu serviciu, dom' controlor, sa platesc abonament?

:)

Inca un picior indesat in gura

Pare-se ca lumea avea prea multa libertate de exprimare. Pare-se ca unora nu le convine sa auda pareri. Pare-se ca unii vor sa traiasca in iluzii inrobitoare. Pare-se ca unii acced catre universul Orwellian.

Mai deunazi m-a gadilat pe la urechi si nu prea o stire despre o noua lege. Legea se adreseaza in mod direct BLOGGERILOR, cu repercusiuni si asupra utilizatorilor de forumuri, chat-uri, administratorilor de ziare on-line si de site-uri, si utilizatorilor de net in general. In ce consta ea? Pai.

Blog-urile vor fi indeaproape supravegheate si cenzurate, iar orice urma de xenofobism, rasism, aprobarea genocidului, amenintari si indicii de revolta verbala pot fi pedepsite cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Accesarile site-urilor de pornografie cu minori vor fi de asemenea pedepsite.

Ce ziceti, dragi tovarasi de blogareala? 1984 parca incepe sa devina mai actual,nu? Adevarul e ca, dupa celebra lege "Big Brother", care ii obliga pe operatorii de telefonie mobila si internet sa arhiveze toate discutiile care au loc in Romania, legea care sta sa se aprobe parca nu mai e asa mare surpriza. Parca orice gaura de aerisire e indesata cu un dop.

Ia ziceti acum, mai aveti cum sa spuneti ceva fara sa fiti acuzati, condamnati sau executati? Momentan, da. Dar e numai o chestiune de timp pana cand nu veti mai putea. Ce nu inteleg majoritatea oamenilor este ca noi traim intr-un comunism mascat. Degeaba s-au revoltat moldovenii, tot acolo ajung. Degeaba ne-am revoltat si noi, ne apropiem din ce in ce de control total asupra noastra.

Singurele care au mai ramas ale noastre sunt gandurile. Dar oare?

Incetul cu incetul incepem sa gandim ce vor cei ce ne conduc. Libertatea e ingradita. Si singura noastra arma e oare revolta?!?! Nu cred. Dati-mi voie sa nu cred. Pentru ca stiu ca nu e singura.

Revenind la legea noastra trista despre blogareala. Puteti spune ceva in privinta asta, pentru ca e inca in dezbateri. Adresati-va ministerului justitiei pana pe 28 mai 2009!! Unde? Uite aici:

Propunerile, sugestiile şi opiniile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise in scris pe adresa Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, str.Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, pe fax la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail deansd@just.ro până la data de 28 mai 2009.

Ati inteles? Ma bucur. Nu gasiti rostul? Iar ma bucur. Mi se pare scandalos sa fim redusi la tacere asa de usor si singurul mod in care sa protestam sa fie iesitul in strada la distrus proprietati si urlatul de slogane insignifiante pentru cei ce ar trebui sa auda.

:)

Maine-i ziua mea (2 m-ai)

Ce?!?! N-ati auzit? Cum, tocmai voi? Da, maine-i ziua mea. Stai calm, e si ziua ta, asta daca ai sub 35 de ani. Asta pentru ca maine, 2 mai, este ziua tineretului. Nu stiati? Ce coincidenta, nici eu. Tocmai am aflat si am fost totalmente bulversata. De ce? Pai, din multiple motive.

In primul rand, am aflat ca avem un ministru al tineretului si sportului. Stiu, e incredibil! Se numeste Monica Iacob-Ridzi si pot spune cu mandrie ca mi-au luat 5 luni ca sa aflu ca exista. Noroc cu ziua asta a tineretului, caci altfel ramaneau unele persoane in umbra. Campania cu care iese stimata noastra doamna la lumina este denumita sugestiv "De 2 ori MAI tanar". Ne invita sa ne culturalizam, sa facem sport si sa ne miscam globurile oculare din fata ecranului pixelat intru vederii peisajelor din indragita noastra capitala.

Am mai aflat ca de ziua noastra, a tinerilor, avem niste activitati destul de interesante la care ar trebui sa luam parte. Adica, AVEM INTRARE LIBERA LA MUZEE!!! Pentru o persoana ca mine, care din lipsa de timp / 5 lei nu prea m-am culturalizat prin centrele specifice din Bucuresti, acesta este un imbold pentru cunoastere! De aceea, voi face un efort si ma voi desprinde de pat, canapea, birou, scaun, alt scaun si o voi lua la picior spre Calea Victoriei, unde sunt amplasate cateva muzee.

Apoi, mai stiu ca o sa fie piese de teatru in aer liber. Nu stiu pe unde, nu stiu cum, dar probabil ca daca te nimeresti pe undeva prin centru afli sigur ce si cum. Am eu un sentiment, asa. Si, cum orice eveniment nu e eveniment pana nu e si-un concurs dupa care sa se extazieze multimea, pare-se ca exista si o tombola. Premiul este o excursie la Bruxelles, de care vor beneficia 10 tineri norocosi. Tot ce trebuie sa faceti e sa completati un formular cu intrebari despre dificultatile junilor contemporani. Raspunsurile vor veni pe 6 mai!

Mi-a mai ajuns pe la urechi vestea unui concert in parcul IOR, cu muzica de zbenguiala (nu stiu exact stilul muzical, dar am inteles de la ministra ca e de dansat si tzipat). Personal am auzit atatea legende despre IOR incat chiar asa vrea sa ajung p'acolo.

Nu numai Bucurestiul va "suferi" de zi speciala. Pare-se ca toate resedintele de judet vor onora activitati antrenante si extaziante, toate pentru ai nostri tineri, dintre care fac si eu parte. Norocosii de pe litoral vor avea parte si de "free hugs"! Desigur, toti tinerii vor avea o zi plina asa ca tragem cortina si ne culcam mai devreme, caci maine va fi o zi luuuuuunga!

Distrati-va, culturalizati-va si sa va simteti bine!

:)

Drumul

E vorba despre un drum pe care il strabati. Drumul are suisuri si coborasuri, dar garantat vei ajunge intr-un loc mai bun. In paradis, daca pot spune asa. Drumul iti ofera si satisfactii de-a lungul lui. E un drum placut, chiar daca pe margine sunt animale salbatice. Atata timp cat nu te abati de la drum, animalele n-au cum sa ajunga la tine.

Mai exista creaturi care te imbie sa deviezi de la drum. Te imbie spre ele, sau departe de drum. Marul otravit al Vrajitoarei, sau poate Spiridusul care iti vrea binele. N-ai cum sa stii. Dar drumul e mai promitator, drumul te vrea pe el si iti promite ca nu vei regreta.

In final, ajungi in punctul in care observi ca drumul nu duce acolo unde credeai. Observi, dar n-ai cum sa stii cu siguranta. Se poate ca drumul sa duca unde zicea ca duce. Se poate ca totusi observatiile tale sa fie corecte, si drumul sa duca in tufisuri cu spini, care te sfasie pe la spate, in loc sa gasesti o pajiste verde si lina. Se poate ca drumul sa duca de-a dreptul in craci uscate, care te stingheresc si nu te mai lasa sa te misti. Spinii sa iti intre din ce in ce mai adanc in coaste.

Acum vine intrebarea intrebatoare. Mergi mai departe? Cale de intors nu mai e, oricum. Mai exista doar spiridusi si vrajitoare, dar nici pe aia nu ii poti deosebi. Te gandesti la ce e mai sigur. Si totusi, ce e mai sigur, un mar otravit sau un tufis cu spini mari si adanci?

Si, ca tot suntem pe blog of joy, mai exista si reversul medaliei. Drumul duce pe o pajiste verde, cu floricele portocalii si galbene si rosii. Un soare stralucitor te invita alaturi de el, zambindu-ti cald. Un vanticel lin iti mangaie fata, si iti sopteste la ureche: "Vezi, ti-am spus ca o sa merite...".

Deci? A meritat?

:)

Paste fericit!

Nu merci, eu folosesc furculita si cutitul.

:)

Nervi in clocot, inimi de gheata

Putin rupta de realitatea cotidiana, cum am fost in ultima vreme, nu mi-a fost usor sa dau piept cu noile vesti mondene. Mai intai, am aflat despre cutremurul care a zguduit Italia, acum 4 zile, si in care au murit 5 romani. Apoi, am aflat de cutremurul (in sens metaforic de aceasta data) care inca zguduie Republica Moldova.

O tara intreaga fierbe, iar focul este pus la Chisinau. Partidul Comunist a iesit la putere. Tunete si fulgere. Trasnete si paratrasnete. Vuiet, furtuna, potop, inundatie, inec, val. Mistuire. Suflete vandute si rascumparate. Si cine spune ca de aceasta data vor avea o soarta mai promitatoare?

Jos comunistii, jos Voronin, opozitia la putere! Asta aclama mii de tineri, care nu pot fi scindati de fortele de ordine. Fortele de ordine nu mai pot tine piept. Se predau. Cladirea guvernului e luata cu asalt. Totul e distrus. Totul e incendiat. Dezastru, confuzie, amenintare. Un scenariu de cosmar.

Nu am trait pe vremea comunismului, iar de revolutie nu eram nascuta. Asta nu inseamna ca nu sunt constienta de evenimentele de atunci. Cu atat mai mult, nu cred ca ce se intampla acum e bine. Revolutiile tot timpul au fost niste perdele strasnice. Dupa ele ne putem ascunde, putem invarti tot felul de treburi dubioase. Si cel mai important, perdeaua e mobila, poate fi pusa peste orice, atata timp cat e un colt de material care isi doreste lucrul asta.

Ce mi se pare mie cel mai "strasnic", ca sa fiu in ton cu moldovenii, este ca nimeni nu se intreaba: "Oare are vreun rost sa-mi risc viata ca sa distrug un sediu pe care cei de sus oricum nu dau doi bani, si ca sa flutur un steag , sa se dea poze la tv cu mine?". Luptele de strada n-au niciun rost. Niciun Dumnezeu. Sunt doar impulsuri imature ale unor minti superficiale, ghidate de cei care chiar au de beneficiat de pe urma "perdelei" care o reprezinta luptele de strada.

Dragi protestatari, cumva dupa revolutia iscata, va veti duce, ca niste cetateni exemplari, sa va platiti taxele si impozitele? Probabil ca da. Si atunci, ce rost va avea tot? Ei au o scuza sa va decimeze, voi va varsati frustrarile intr-un mod imatur si lipsit de gandire. Ce vina are o cladire pentru intrigile ce s-au tesut in ea? Aceleasi conspiratii se pot tese si intr-o cocioaba. In loc sa strapungeti inima de varcolac cu glontele de argint, voi ii smulgeti un fir de par din capul monstrului. Orice act revolutionar de genul celor petrecute in 1989 sau acum in Chisinau nu denota decat incapacitatea noastra de a evolua. Desigur, armele au evoluat, insa gandirea noastra nu. In definitiv, tot cu bata dam in cap.

Oare n-ar fi fost mai bine ca in loc sa fie omorati oameni nevinovati, sa se actioneze cu cap? In loc sa va organizati in lupte in plina strada, nu era mai bine sa va uniti in scopul unor lucruri mai constructive? De ce nu v-ati hotarat sa nu mai platiti taxe de acum in colo? De ce nu ati ales sa faceti o greva a muncii? Fara violenta. Cu cap. Loviti sistemul acolo unde il doare, nu unde il gadila. Adevarata lovitura de stat este o tara fara productie interna. Fara sa se faca un circ, fara sa se ramana fara mijloace de comunicare (in Chisinau televiziunea nu mai transmit stiri, retelele de telefonie sunt bruiate, iar internetul este taiat total), se putea rezolva o problema cu tact.

Mi se pare trist faptul ca nu ne putem depasi conditia. Inca meritam comunismul, daca asta este comportamentul nostru vis-a-vis de o decizie pe care nu o aprobam. Nu am inteles niciodata aceasta inclinatie a oamenilor de a calca in picioare si a sifona ceva cu care nu sunt de acord, in loc sa distruga subit si subtil. Probabil deriva din inclinatia spre suferinta.

Mi se pare trist ca dupa 20 de ani de la revolutie, in Romania e mai multa minciuna ca atunci. De aceea, nu inteleg de ce se revolta Moldovenii. Chiar preferati sa fiti controlati pe la spate, decat pe fata?

Oricum, opinia poporului nu conteaza. Niciun vot nu va schimba asta niciodata. Nicio revolutie. Niciun razboi. Astea sunt doar scuze pentru a mai scapa de cateva suflete care respirau aer scump, ocupau teren si mai scump, si mancau mancare din ce in ce mai scumpa.

Nu vreau sa ma intelegeti gresit. Nu zic sa va complaceti in situatie. Da, va aflati intr-o situatie de tot rahatul. Dar nu, nu iesitul in strada si aratatul cu degetul va vor aduce dreptatea cuvenita. Cu putin ghinion, va vor aduce un glontz in cap. Uniti-va in ceva constructiv, nu destructiv. Ganditi, ca doar de-aia aveti umplutura in cap! Fiti diplomati, smecheri, mai smecheri ca ei! Nu fiti oi credule, care se lipesc de orice adunare protestatara. Creati-va comunitatea voastra, faceti-va propriile legi si respectati-le...o revolutie de genul asta se castiga in ani de zile! O revolutie prin violenta ofera doar iluzia unei victorii. In final, pierderile vor fi mai mari decat castigurile.

Pentru fratii nostri modoveni, le urez tot binele din lume. Le urez minte multa, si sa aiba grija. Mi-e frica pentru ei, mi-e frica si pentru noi. Mi-e frica pentru repercusiunile care vor exista la nivel inalt. Totusi, vom trai si vom vedea.

In spiritul meu optimist, nadajduiesc ca totul va fi bine. Trebuie sa fie.

:)

Si iar leapsa

Si cum una nu era destul, tot prin blogul Christinei am gasit o anume Leah Lusch, care mai avea o leapsa. Mi s-a parut interesanta. Iata-mi raspunsurile:

1. Cand ai spus ultima oară Te Iubesc?
Acum 15 minute, cand inainte sa inchid telefonul.

2. Definește fericirea în 3 cuvinte:
Zambetul copilului interior.

3. Cand ai fost ultima oara fericită?
Acum cateva ore, cand m-am plimbat prin parc alaturi de Lucian.

4. Ce crezi că te face fericită?
Orice nu ma raneste.

5. Când te-ai gândit ultima oară la fericirea ta?
Inainte sa raspund la intrebarea 4.

Ca si la postul anterior, simtiti-va liberi sa luati leapsa, prin post pe blog sau raspuns. Eu o pasez lu J0 si Stef .

:)

Leapsa

La randul meu, voi lua leapsa de pe blogul Christinei(Smilla) . Ca sa fiu si eu in tendinte :)

Daca as putea, ce as vrea sa fiu?

O floare: trandafir rosu/alb
Un anotimp: vara
O culoare: portocaliu
Un animal : o pasare calatoare
Un obiect vestimentar: shosete in dungi
O piesă de mobilier: pat
O piesă muzicală: Queen - We Are the Champions
Un vers: "These smiling eyes are just a mirror for the sun"(RHCP-Road Trippin')
Un peisaj: un rasarit din mare
Un obiect: o lampa
Un instrument muzical: un pian
Un copac: un mar
Un oraș: Komotini, GR
Persoană publică: Cristina Cioran
O persoană apropiată: Hrant
O carte: 1984 - George Orwell
Un fel de mâncare: Salata de ton cu porumb si ceapa
Un supererou: Batman
Un fenomen al naturii: ploaia
O masina: Mini Cooper
Un fruct: Strugure
O parte a corpului: Ochi
Un film: Zeitgeist

Simtiti-va liberi sa luati leapsa, fie ca o postati pe blog sau doar dati raspuns. Si in special pasez leapsa lu Stef , Ynes si Hrant .

:)

BUCUResti, Bucur, esti

Preafrumosul oras capitala, care ma gazduieste si pe mine, alaturi de alte cateva zeci de mii de suflete, este un oras frumos. Da, ce va uitati stramb?

Cred ca stiu ce vreti sa ziceti. Praf mult. Jeg. Ambuteiaje. Aglomeratie. Furnicar. Zgomot. Mirosuri care mai de care. Scorojeala. Subrezeala. Gropi. Gunoi. Iar eu va zic un singur cuvant: VIATA. Orasul traieste, asta e dovada vie. Orice traieste consuma, se deterioreaza, se imbolnaveste. Si nu, orasul nu e batran, nu e pe moarte...e cat se poate de tanar. Ca un flacau ce n-are frica de nimic, se distruge, se repara, pulseaza, se zbate, se bate. Nu castiga toate bataliile, nu iese tot timpul nesifonat, dar orasul E VIU!

Ce-i mai important, orasul se bucura de viata. De-asta ii si zice Bucuresti (parerea mea). Pentru ca este bucuros. Fericit. Intocmai ca tanarul care se avanta neinfricat si care sufera cresteri de adrenalina, care il fac fericit.

Poate ca daca toata lumea ar privi astfel orasul asa, nu ar mai fi atatia nervi; noi, globulele albe si rosii din sangele orasului (care este aerul) am functiona mai bine daca ne-am intelege rolul. Nu am mai fi niste crispati, satui de viata la oras, satui de viata in general, furiosi, anxiosi, cu probleme pe sistem nervos. Am fi zambitori, binevoitori, ne-am simti bine, ne-am bucura. Am fi FERICITI. Am TRAI. Am avea VIATA.

Haideti sa incercam sa ne vedem cu alti ochi. Si pe noi insine, si pe oras. Si pe cei din jur. Credeti ca se poate?

E spre binele vostru. Pe bune.

:)

Moralitate,moravuri si alte alea

Citind foarte (ne)interesanta carte "Madame Bovary" a stimabilului domn Flaubert(n.b:a se citi Flober,cu accent pe e), am fost putin pusa pe ganduri. Nu de modul de abordare, nu de carte in sine, (pentru ca mi se pare un rateu major, si spun asta in calitate de cititor infocat), ci de moralitatea, sau mai bine zis Imoralitatea prezenta in carte.

Doamna Bovary. Fata cuminte, corupta de "Spalatoreasa"(nume de cod pt proxeneta si traficanta de romane interzise) de la manastirea unde statea, care ii furniza carti dubioase, pe care le citea cu inflacarare. Acest eveniment prefigureaza promiscuitatea ei, pe care o va exercita cativa ani mai tarziu in timp real.

Unde vreau eu sa ajung defapt. Aceasta doamna il alege pe primul iesit in cale, in speranta unei vieti linistite, prospere; in speranta ca iubirea va veni pe parcurs, exact ca in romanele citite pe ascuns la manastire. Insa mare surpriza, totu-i bine, numai iubire nu. Si astfel Emma Bovary isi gaseste un amant, asupra caruia isi varsa toata iubirea culeasa din carti languroase, fara sa-i pese de consecinte. Caci, in vremea aceea, existau consecinte. Puteai sa te compromiti lamentabil. Vedeti diferenta?

Daca sarmana Emma abia a putut sa-si ia un amant, impinsa de povestile de dragoste citite...ce sa faca ai nostri tineri din ziua de azi, care au acces nelimitat la filme porno pe net? Si mai exista cineva care sa-i condamne? Orice urma de bun simt se duce pe apa sambetei cand ii vezi pe unii altii cum isi schimba partenerii mai des decat lenjeria intima (care nu mai e asa intima cand vezi chilotzii tanga iesind din blugii cu talia mult prea joasa, sau din fusta aproape inexistenta). Orice urma de moralitate dispare atunci cand o fata are mai mult de un partener, partenerii consimtind existenta celorlalti in relatie.

Doamna Bovary o facea pentru dragoste. Voi pentru ce o faceti? Daca sunteti predispusi la adulter, macar cititi un roman de dragoste, pentru a trezi niste sentimente cat de cat mai nobile in voi, decat ar putea sa faca un film xxx.

Nu dedati dragostea placerii. Nu merita. Va zic eu. Daca nu ma credeti pe cuvant, ghinionul vostru.

In rest, toate bune si frumoase. Totu'i senin sub soare. Lumea-i o sarbatoare.

:)

Long time,no blog

Buna dimineatza Romanie! Da, stiu, n-am mai scris de mult, dar stati linistiti, n-am patit nimic. Sunt in viata, bine merci, miscand din toate cele. Problema a fost cu pc-ul, care din pacate a cedat (nervos,as putea spune). Timp de aproape o saptamana n-am putut sa scriu nimic, dar nu-i nimic, promit sa recuperez! Acum, slava domnului (sau lui Lucian - merci mult!! esti cel mai bun!!) am iar calculator, merge, chiar alearga :D. Stati pe-aproape, urmeaza posturi noi!
:)

Crizati

Cea mai noua scuza de moment o reprezinta faimoasa, supra-popularizata si, la urma-urmei, incredibila CRIZA FINANCIARA. O auziti, o auzim peste tot. Ne asteapta la fiecare colt de strada, in fiecare magazin, institutie, casa; in fiecare privire, in fiecare gandire, in fiecare suflet. Seamana mai degraba cu o pandemie decat cu o intamplare nefericita, ceea ce si e defapt.

Asta daca poti numi lacomia oamenilor o intamplare nefericita. Da, m-ati auzit. E vina voastra ca EI au o scuza sa nu va dea salariul pe care il meritati. E vina voastra ca EI v-au scumpit strictul necesar, facandu-l de nepermis. E vina voastra ca acum EI va iau si putinul care v-a mai ramas, pentru ca ati fost lacomi! A trebuit sa va etalati masini de mii de euro pe sosele de 2 lei (pardon, pe cratere). A trebuit sa va luati case de carton in complexuri rezidentiale, toate la supra-pret, din dorinta de a afisa o aparenta. In loc sa va doriti calitate, ati ales fatada kitchoasa pe bani multi, bani foarte multi, bani prea multi. Ati vrut din ce in ce mai mult, haine scumpe, gadeget-uri de ultima ora, si ati vrut bani...

Pentru a va indeplini toate dorintele materiale egoiste, a trebuit sa faceti credite. Sa imprumutati bani de la banci. Iar bancile vi i-au dat fara sa va atentioneze ca sunteti in pericol. V-ati vandut sufletele pentru niste dorinte materiale, iar acum nu stiti ce sa mai faceti, cum sa iesiti din datorii imposibil de platit. Suna cunoscut?

Asta e faimoasa criza financiara. Nu STATUL nu mai are de unde sa dea bani...nu marii afaceristi raman fara fonduri...tot VOI, cei care munciti din greu pentru a va cladi "o viata mai buna"...VOI sunteti in criza financiara, pentru ca nimeni nu va mai da bani!

Nu este nicio criza financiara, este doar o criza de circumvoluntiuni. Oameni buni, treziti-va....creditele nu va vor face viata mai buna. O inrautatesc pe zi ce trece. Criza financiara va lua sfarsit doar atunci cand nu o sa mai existe lacomie...

Asa ca sfatul meu: renuntati la bolidul (sau bolizii) poluant/i si luati-va o bicicleta, macar pentru ea aveti loc de parcare in hol si loc de mers pe o particica de strada; renuntati la ditai casa de carton, luati-va un apartament trainic si de bun gust; nu mai dati banii pe toate prostiile si fitele de ultima ora...fita de ora trecuta nu mai e oricum de actualitate; pe final, fiti fericiti cu voi insiva, si nu in raport cu ceilalti.
:)

Cine sunt?

Astazi, 4 martie, am citit ceva care m-a impresionat. Probabil e un strigat de disperare, care, din pacate, e transformat intr-un ecou. E vorba despre scrisoarea pe care o adreseaza Tudor Chirila liceenilor, si o puteti vizualiza aici.

M-a facut sa ma gandesc din nou la sincerii inselati, cei care au avut candva un suflet bun, dar acum este negru, malos, plin de rautate, jeg, praf, fum si noxe. Cu fiece zi, lista lor creste. Desi ar trebui sa ne alarmeze, acest fapt trece pe langa noi mai neobservat decat prima pagina a ziarului Cancan. Si cu ce pret...

In loc sa ne gandim, sa ne intrebam, de ce suntem atat de rai, cand putem fi atat de buni, noi criticam cu spor, avizi de barfa mondena. Si judecam, doamne cat putem judeca...suntem cei mai aspri procurori si condamnam mai cu sete decat cei mai malitiosi judecatori. Asta doar cand vine vorba de altii.

De ce? Pentru ca noi, noi n-avem timp sa ne judecam pe noi...sunt altii cu defecte mai grave, care trebuie neaparat corectate sau macar evidentiate de catre noi (oare?). Noi ne scufundam in cloaca noastra, si ii tragem dupa noi si pe ceilalti pe care ii judecam...si cu cat tragem mai multi, cu atat ne afundam mai repede.

Nu ar fi mai bine pentru toti daca, in loc sa aruncam vorbe care macina si ranesc, sa corectam prin fapte? In loc sa ne mai intereseze operatiile estetice ale "vedetelor" si scandalurile afaceristilor, n-ar fi mult mai bine sa ne vedem de ale noastre? In loc sa punem bete in roate, ce-ar fi sa ajutam? Suna a intrebari retorice, nu? Probabil pentru ca asta si sunt...Atata timp cat veti lasa prejudecatile sa va conduca viata, superficialitatea sa v-o domine si lacomia sa v-o macine, vor ramane niste simple fraze, nici macar intrebari. Fraze goale, lipsite de continut si esenta.

In contrast...sa va prezint o lume. Aici nu exista ura, pentru ca nu exista invidie. Fiecare isi vede de treaba lui, castiga tot ce are merituos. Nu exista barfa, pentru ca nu exista invidie. Exista discutii constructive, pentru a vedea cum pot lucrurile sa mearga cat mai bine, pentru toti, nu doar pentru unii. Nu este lacomie, pentru ca nu exista invidie. Este soare peste tot. Nu, nu pe cer. Peste tot in inimile oamenilor.
:)

Baba mea :X

Astazi a fost o zi superba. Desi dimineata a fost cam innorat, ziua s-a inseninat brusc pe la pranz...
Si normal ca s-a inseninat, doar astazi era baba mea!
O zi frumoasa, poate nu din toate punctele de vedere, dar intr-adevar nu asta conteaza. Conteaza vremea, caci anul va fi asa cum a fost astazi cerul.
Astfel, am aflat ca voi avea un an putin mai greu la inceput, dar de la mijloc incolo, un an cu totul superb! Asa ca m-am desfatat cu o baie de soare, i-am lasat razele sa imi mangaie tenul (si hainele, caci o fi soare, dar sa nu uitam ca nu-i vara!) si m-am bucurat.
Ziua voastra cum a fost?
:)

Apropos

Are cineva idee ce se poate face duminica? Hm....sa ne gandim...

Practicand cel mai popular sport de duminica, si anume surfing-ul TV, am nimerit peste o emisiune draga mie, insa prea putin vizualizata datorita lipsei acute de timp. Ma refer la ApropoTV, care ofera o sinteza a vietii de roman: buna, rea, cum o fi, insa umorul amar se face simtit negresit.
Intampinata de Andi Moisescu, imbracat cu un tricou cu mesaj, ca de obicei, m-am uitat putin patrat.
CRIZA
VIOLENTA
PORNOGRAFIE
TRAIM BINE
Asta-i scria pe tricou. Nu prea intelegeam treaba cu pornografia, pana cand am intrat mai adanc in emisiune. Printre nume ca Simona Sensual, Eleva Porno, Alina Plugaru si altele am aflat si tema show-ului: ROMANIA PORNO.
Bun, am zis; Romania porno. De unde si pana unde? Necitind tabloide si alte publicatii de gen, nu stiam de valul "sexual" ce a cuprins aceasta tzarishoara mult iubita si un pic tembela. Insa, astazi mi-au fost deschisi ochii.
Am aflat ca Alina Plugaru, dupa ce a prestat in 20 sau 40 de filme porno (numere prea astronomice pt a fi tinute minte), a ajuns un sex-simbol, si nu este atat de proasta precum o credem toti. Serios? Eu n-o credeam proasta. O credeam pur si simplu fara minte. Si inca o cred.
Am aflat ca Laura Andresan, citez, este o "c****, o c**** romana, o c**** desteapta". Astfel este individualizata fiinta care ne incanta privirea si auzul (nu stiu daca inca o mai face) de pe postul B1TV, cu al sau INTERZIS. Dupa ce ne-a lasat sa-i vedem toate cele, inclusiv "muntele lui venus", in purul scop al audientei si al divertismentului, ni se zice ca e desteapta. Ati auzit fetitele? Nu mai trebuie sa mergeti la scoala, la olimpiade. Prostituati-va pe post, si nu va mai trebuie nici 12 ani de scoala, nici diploma, ca sa intrati intr-o industrie banoasa si "inteligenta".
Ce-am mai aflat, ce-am mai aflat...Pare-se ca exista asa ceva ca o "Eleva Porno", care imbina uitilul cu placutul. Ramane sa ghiciti voi care e util, care e placut. Ah, si sa va mai zic ceva. Parintii au zis ca o iarta doar daca se lasa. Pana atunci vor sta suparati pe ea si nu ii vor mai cumpara chilotzi tanga. Asta in ciuda faptului ca Eleva Porno este o eminenta liceana, olimpica, unsa cu toate alifiile (uleiuri de masaj, creme incitante si cine stie mai ce lichide pornografice).
Printre proaspat-aparutele "vedete" autohtone din aceasta bransa, voi mai aminti de doua "fetite tunate": Simona SenSual si Sexy Braileanca. Ambele "cantarete" si operate. Nu, doamne fereste, n-au trecut prin cine stie ce tragedii, operatii pe creier, de apendicita, alea-alea. Nu. Stimabilele s-au "remodelat", de buna voie si nesilite de nimeni, iar apoi au mai facut si publice aceste fapte, ceea ce le-a adus o notorietate brusca si nesperata, si admiratie din partea tinerelor (de gimnaziu) aspirante la titlul de Miss Nerusinarea. Ce e mai trist e ca Simona SenSual (deci cu s si nu z) este eleva la A.S.E; iar Sexy Braileanca a trecut prin patul a 1000 de barbati. Sau ei au trecut prin patul ei. Asta fara nicio legatura aparenta.
Pentru ca nici barbatii nu trebuie sa se lase mai prejos, impresionantul domn Stelian Ogica ne demonstreaza ca o celebra zicala romaneasca "Cine n-are noroc in bani, are parte de dragoste" nu este valabila. Multiplu laureat al concursului "LOTO 6/49", Ogica declara ca si el a avut 1000 de femei. -Exista o anumita legatura intre el si Sexy Braileanca, pe care eu nu vreau s-o vad.-
Ca sa las ce-i mai bun la final, am asteptat pret de atatea paragrafe sa va zic de Piticul Porno. Voi stiati de el? Da? Ei bine, eu nu. Dar mi se pare teribil de amuzant, ca tot suntem pe Blog of Joy. Piticul Porno, fost lucrator comercial, actual star kinky, a refuzat pana acum sute de cereri in casatorie, negasind inca femeia perfecta: o bruneta de cel putin 1.90 m inaltime. Pai mai ptice...cum mai ajungi tu la...? Mda, nu vreau sa stiu.
Toate ca toate, dar in aceasta Romanie Porno, pare-se ca Monica Columbeanu este considerata o adevarata DOAMNA. Prin amalgamul de imagini sexy ce au navalit pe ecranul TV sub forma de bombardament de electroni, am zarit si pe faimoasa Magda Ciumac, careia nu i-am putut gasi nicio legatura cu subiectul in tema...dar cine stie...o fi aparut in vreun filmulet XXX de care eu nu stiu si nici nu vreau sa stiu.
Ca sa inchei pe o nota la fel de vesela ca acest post, trebuie sa zic ca aceasta emisiune m-a dezamagit pana la amuzament, si m-a amuzat pana la lacrimi. M-a dezamagit pt ca eu inca mai cred (da stiu, sunt ingrozitor de naiva) ca Romanica noastra nu este atat de porno. Si m-a amuzat pentru ca doar nu era sa-mi smulg parul din cap pentru prostia altora...si in definitiv, pornograficii nostri se etaleaza pe sticla pentru divertismentul nostru, asa ca de ce n-as rade?
Om fi saraci, in plina criza financiara, violenti nevoie mare, insa simtul umorului va fi tot timpul prezent la romani, asta-i clar!

PS: Dragi parinti, dez-abonati-va de la televiziune, internet si izolati-va copilul de societate si orice sursa de informatie instabila si potential daunatoare. E singurul mod in care puteti fi siguri ca ai vostri copii nu vor ajunge asa. Am zis.
:)

Primul cuvant

Fiecare zi este o zi speciala, pentru ca in fiecare zi se intampla lucruri fara de care viata noastra ar fi diferita. Spun asta, scriindu-mi primul blog oficial, deoarece astazi e o zi. Nu pare una prea importanta, dar peste ani si ani, sau poate chiar maine, poate deveni. Poate cineva, citindu-mi blogul, se va gandi de doua ori inainte sa raneasca fara motiv. Sau, citindu-mi blogul, va descoperi ca nu manelele reprezinta universul muzical; poate va descoperi muzica rock. Poate pur si simplu se va delecta, dupa o zi grea, cu sporovaiala mea, si va intelege ca viata nu inseamna numai furie, stres si criza financiara.
Si oare, nu va ramane primul cuvant al post-ului intiparit in mintile celor ce il citesc, macar pentru jumatate de zi?
Cum parintii nostri tin minte primul cuvant pe care l-am rostit, pare lipsit de importanta...dar mai tarziu, primul cuvant poate insemna mult mai mult decat slove insirate intr-o ordine hotarata de catre academicienii care "perfectioneaza" constant limba romana.
Tineti minte primul cuvant...
:)